Archive for April, 2010

Pentru o viata reala ->

April 23, 2010

-> folositi retele de socializare cu moderatie.

Aceasta fraza ma cam bantuie in ultima vreme, aproape ma obsedeaza. De la bloguri, la facebook (si sunt fericita ca nu am si twitter). Facebook-ul a ajuns o lume care are la baza cunoscuta sintagma “pe net poti sa fii cine vrei”. Vrei sa nu ai o fata, poti sa nu ai, poti sa-ti pui o poza cu LadyGaga la profil, sunt sigura ca vei avea destule like-uri, care insemna apreciere. Daca vrei sa ai poze cu tine, le vei alege pe alea in care arati cel mai bine. Daca esti utilizator de facebook te-ai obisnuit sa nu te mai lasi sedus de infatisarea unei persoane din poza de profil. Intr-o mica schema: Infatisare poza profil-1p= infatisare poza album, infatisare poza album-2p=infatisare reala*. Normal ca daca vrei poti sa faci sa dispara de pe profilul tau poza in care arati rau, fie ca ai gura deschisa, nu-ti sta parul bine, sau arati gras, acest procedeu se numeste untag, sau remove tag. Dar stiai toate astea.

Ce-mi mai place la facebook sunt relationship statusuri, care sunt cum ar fii, barfa principala,( un fel de se casar?) pe care ai posibilitatea sa il ascunzi de unii daca vrei. Geniaaaal! Adica papuse, nu sunt draga cu nimeni, n-ai vazut, nici n-am relationship status, nu ma intereseaza astea pe mine! Da draga mea normal ca suntem impreuna, n-ai vazut am si pe feisbuc, vreau sa stie toata lumea ca sunt cu tine, mai ales in pozele alea de la ziua ta cand te indopai cu salata beuf, da sa stii ca nu eu am dat untag la alea, nu merge bine site-ul asta, e baguri.( sau in varianta feminina: N-as fii fata cu ala niciodata, nu vezi ce urat e si nu e nici destept, e si mic de inaltime, nu se imbraca cool si cam are fata de tigan! / Da iubitule, ma simt asa apreciata cu tine , cand ma gandesc la tine imi vine in minte ❤ )

Ce vroiam sa mai mentionez este ca nu credeam ca sunt chiar atat de multe Mirabele. Dar sunt, au atacat internetul cu poze cu pisici, balone, valuri la tarm, poze preluate in totalitate de pe net, in apoximativ aceleasi culori, aceiasi estetica,  in vederea faptului de a-si asocia imaginea ei de fata visatoare cu acestea. Cred ca pentru un post viitor voi face o lista de 50 de bloguri la fel. Daca nu reusesc ii voi cere Mirabelei scuze, ii voi spune ca e mai buna ca mine, ca mai multa e sigur( scuze, mai multe sunt).

Nu-mi dau seama daca sunt coerenta in acest post, dar am invatat ca important este in viata sa fi entuziast in orice faci, nu sa ai un scop clar, idei, coerenta, atitudine, inteligenta…si alte prostii. Entuziasmul va fi cel apreciat. Like.

Pana atunci cand imi revin din frustrari meschine si incoerenta ma bucur de  bicicleta mea, cu care astazi am ajuns prima la finalul cursei de  mai mult de 5 statii, inaintea competitorului meu, autobuzul cu care as fi mers de obicei. As vrea sa-i multumesc pentru asta lantului meu proaspat lubrifiat si celui care a facut acest lucru posibil.

Cu lipsa de entuziasm,

Daniela Rhu

*aceasta este o concluzie. nu exista nici o statistica ce sa arate acest fapt. as vrea sa existe dar cred ca e imposibil.

p=puncte

Din lumea cliseelor

April 9, 2010

Le vreau pe toate si chiar mai mult, vreau sa le am fara sa le caut, fara asteptare, fara premeditare pentru ca mi s-au bagat in cap si mi s-au instalat pe creier definiv. Toate cliseele din filme, din seriale, din reclame. O daaa, serialele alea care au o voce la sfarsit care trage concluzii de viata de te te emotioneaza pana la lacrimi in timp ce dau cadre cu personajele in momentele lor grele sau cum au trecut peste momentele lor grele…stii ce se intampla, stii cum actioneaza asupra ta pentru ca sunt situatii si cuvinte cu care oricine poate empatiza, dar totusi te lasi, iti dau doua lacrtimi, se termina si ramai cu ochii umezi in gol spre ecranul negru. Sceen saver. Si te gandesti ca si tu vrei. Poate nu tu, poate doar eu. Eu vreau. Vreau toate cliseele vandute. Vreau grupul de prieteni care sa umple perfect o camera, cu care sa poti sa te plimbi, sa glumesti,sa razi, sa te joci,sa dansezi, sa te certi, sa plangi ,sa gatesti, sa mananci, sa bei vin, sa te uiti la filme, sa stea aproape de tine si sa fie mereu pe capul tau, sa te accepte. Vreau iubitul perfect: sa arate bine, dar nu cu mult mai bine decat mine, sa fie destept, relaxat, sa-si doreasca sa ma faca fericita, sa-mi aduca flori fara nici un motiv, sa se joace cu mine, sa-mi faca masaj, sa ma inteleg cu familia lui, sa danseze, sa inoate, sa-i placa sa se plimbe cu mine, sa nu-si doareasca mai mult decat pe mine, sa-si doreasca sa aiba copii, sa ma faca sa-mi revin din orice intristare, sa ma faca sa uit de tot cand suntem impreuna. Vreau vacantele ideale cu culori saturate cu plimbarie seara pe plaja desculta, cu dansat pana dimineata, cu apa limpede, cu muzica buna, cu peisajul muntilor clari dimineata pe geam. Vreau parul aranjat de dimineata. Vreau pielea bronzata, neteda si stralucitoare. Vreau intalnirile perfecte de familie cu mancaruri delicioase cu decoratiuni de sarbatori. Vreau conversatii interesante cu oamenii pe care ii intalnesc. Vreau sa stiu mai mult decat am citit sau vazut. Vreau sa am dintii albi. Vreau casa perfecta cu mobila de la IKEA si cu ferestre mari si luminoase, biblioteca perfecta cu cartile pe care le-am cititi si pe care vreau sa le citesc aranjate in ordine alfabetica pe discipline si edituri. Vreau dulapul ala mare cu multi pantofi. Vreau cantitatea perfecta de drama incat sa-mi dau seama ca de fapt o duc chiar bine.

Si cu toate astea stiu ca ma voi multumi mereu cu mult mai putin. Si mai stiu ca daca as trai intradevar in lumea mea perfecta mi-as dori mereu altceva, altundeva.

From February with pictures.

April 2, 2010

Sau mai bine spus din categoria “that’s what Jack Rider did”.